Echipa feminină de handbal din Zalău se identifică fără doar şi poate cu antrenorul Gheorghe Tadici. În săptămâna în care a împlinit 60 de ani, "vulcanicul" tehnician dispută cu trupa din Sălaj a opta semifinală europeană din istoria clubului. Iar Tadici nu vrea să se oprească aici, ci încearcă să meargă şi în finala Cupei EHF. Formaţia spaniolă Alicante este ultimul obstacol, ambele manşe fiind la Zalău, azi şi mâine.
Cum apreciaţi şansele de calificare înaintea "dublei" cu Alicante?
Pe sistemul de joc pe care l-am exersat în ultimele zile, suntem pregătiţi pentru un singur obiectiv, accederea în finală. Ne aşteaptă două partide foarte grele, Alicante este o echipă cu o mai mare experienţă, care anul trecut a jucat şi finala Cupei Cupelor. N-aş fi însă corect dacă n-aş spune că nu e un avantaj să joci acasă ambele meciuri.
Sunteţi la a opta semifinală europeană cu HC Zalău. Care vă este cea mai dragă?
Asta mi-e cea mai dragă, întrucât am ajuns până aici cu o serie de jucătoare foarte tinere. Opt jucătoare din lot sunt născute după 1990 şi, când vezi cum cresc alături de celelalte fete mai experimentate, majoritatea călite la Zalău, nu poţi să ai decât satisfacţii.
"Exigent, nu dur"
Jocurile cu Alicante vin într-o săptămână specială în viaţa dumneavoastră. Vă mai amintiţi prima zi de antrenor?
25 august 1974, deşi aş fi trebuit să încep pe 1 septembrie. Am adunat vreo 9 fete pentru a participa în Divizia şcolară. Pe 12 septembrie am şi făcut prima deplasare, la Năsăud.
Vom mai auzi de Gheorghe Tadici la cel mai înalt nivel sau sunteţi pe final de carieră?
Dacă voi avea sănătate şi putere de muncă, în mod cert. Din ce postură, niciodată nu se ştie.
Mulţi spun că sunteţi un antrenor dur...
Nu am fost niciodată dur, ci doar exigent. Dacă exigenţa înseamnă dur
