În jurul reuniunii de la Copenhaga, a miniştrilor de Finanţe ai zonei euro, care urmează să decidă, vineri, consolidarea plasei de siguranţă constituite pentru depăşirea crizei datoriei suverane, preşedintele Bundesbank, Banca Centrală a Germaniei, a lăsat joi să se înţeleagă că principala economie a Europei nu doreşte ca această susţinere financiară să crească în continuare. Suma care va fi în discuţie vineri variază între 700 şi 940 de miliarde de euro, dar, spune Jens Weidmann, dacă acest „zid de bani” va creşte în continuare, nu înseamnă că am şi găsit o soluţie pentru ieşirea din criză, ci, mai degrabă, susţine el, ţările cu probleme trebuie să facă sacrificii.

Banca Centrală Europeană a început, în urmă cu câteva săptămâni, a doua operaţiune de refinanţare pe 36 de luni, acordând împrumuturi de 530 de miliarde de euro unui număr de 800 de bănci din zona euro, pentru a stimula acordarea de credite companiilor şi pentru a reduce costurile de creditare ale guvernelor. De asemenea, BCE a acordat, în luna decembrie a anului trecut, împrumuturi pe trei ani, în valoare de 489 de miliarde de euro, la o dobândă de 1%, pentru 523 de bănci. Aceste împrumuturi au avut menirea de a preveni o criză a creditelor în zona euro. Pe de altă parte, guvernele au reacţionat prin alocarea unor fonduri suplimentare, pentru a împiedica răspândirea crizei financiare din zona euro. Preşedinte Băncii Naţionale a Germaniei, Jens Weidmann, consideră însă că această abordare nu este suficientă.

„Trebuie să facem faţă unei crize care nu mai este limitată la anumite ţări, în întreaga Europă reprezintă o problemă care apasă pe umerii oamenilor şi care pune în discuţie viabilitatea Uniunii Monetare, în forma sa actuală. Este evident că această criză trebuie rezolvată, iar cele viitoare trebuie prevenite. Până acum, însă, cei care stabilesc politicile au înconjurat criza, cu un zi