Informare

Zilele trecute mi s-a cerut să solicit poetului şi scriitorului

Lucian Blaga din Cluj o scrisoare de protest în legătură cu interzicerea

Partidului Comunist German.

Lucian Blaga a refuzat categoric să scrie şi mi-a expus şi motivele, pe

care mi-a cerut să le împărtăşesc conducerii ziarului. Iată ce mi-a

relatat pe scurt Lucian Blaga:

„Dacă sânt o personalitate, atunci să fiu considerat ca atare şi tratat

aşa cum se cuvine unei personalităţi. Eu nu înţeleg să fiu

personalitate numai atunci când e nevoie să fac declaraţii politice, iar

în rest un simplu traducător.”

În continuare, Lucian Blaga mi-a expus, printre altele, că este

persecutat şi nu ştie de ce, deoarece în lucrările sale nu găseşte un

rând despre politică, că el nu a făcut politică1. Cu toate acestea,

lucrările lui nu sânt publicate şi nici considerate. A cerut anul acesta

să fie pensionat, căci a împlinit vârsta de 60 de ani. I s-a răspuns că

Fondul Literar nu are bani2. A tradus în ultima vreme o lucrare de mare

importanţă cerută de ESPLA, dar la retribuire l-a băgat în categoria

III-a3.

A fost scos de la Universitate4 şi de la Academie5 şi altele. Lucian

Blaga mi-a mai spus că, în ultimii ani, a dorit să colaboreze cu regimul

nostru, a făcut şi declaraţii publice, la radio, mitinguri pentru pace

etc. Totuşi, el nu înţelege de ce este tratat ca un duşman.

Prin amabilitatea domnului Nestor Ignat, am intrat în posesia unui document foarte scurt, de o pagină, dar foarte semnificativ, privind relaţia lui Lucian Blaga cu regimul comunist.

Este vorba de o „informare” pe care Alexandru Mureşan, corespondentul „Scânteii” pentru Regiunea Cluj, o trimite, la începutul lunii septembrie 1956, sup