- Editorial - nr. 986 / 31 Martie, 2012 Anul acesta, datorita secetei prelungite din toamna trecuta, suprafata neinsamantata cu cereale de toamna sau rapita a crescut considerabil in comparatie cu anii precedenti. Posibilitatea utilizarii biotehnologiilor in cultura, in mod special a soiei modificata genetic, poate compensa nevoia de proteina din zootehnie, din alimentatia populatiei, dar sa si rezolve folosirea terenului agricol cu o cultura rentabila. Din nefericire, s-au gasit niste diletanti in domeniul ecologiei si ne aburesc cu pericolul pentru sanatatea umana si mediul inconjurator prezentat de aceste culturi. Un fost elev, corigent prin Liceul agricol, s-a trezit dupa "Revolutie” sa ne dea lectii de ecologie. Vezi, Doamne, despre genetica plantelor a auzit omul la televizor, la emisiunea Telenciclopedia. A infiintat o organizatie nonguvernamentala si propovaduieste o lume curata, fara culturi de plante modificate genetic. Acum, cand ne aflam in plin sezon de semanat la culturile de primavara, soia modificata genetic merita sa fie in atentia Ministerului Agriculturii. De cand strainii ne hotarasc destinul nu mai avem dreptul de a cultiva o asemenea cultura. Oare pe cine deranjeaza potentialul de productie agricola pe care l-ar avea agricultura Romaniei? In mod sigur, la mijloc sunt interesele celor care au castigat al treilea razboi mondial, "razboiul rece”, si au acaparat o piata de desfacere pentru productia lor. Sa amintim numai de "prietenii” francezi care au cumparat in judetul Mures Fabricile de zahar din Targu-Mures si Ludus, cu promisiunea ca le vor moderniza. Sa admitem ca la Ludus mai functioneaza o fabrica de prelucrare a sfeclei de zahar, in schimb, la Targu-Mures, a devenit o amintire, a fost rasa de pe suprafata pamantului, utilajele vandute la fier vechi, iar terenul vandut unei companii straine, din Belarus, pentru construirea unui cartier de