Viceamiralul în rezervă Ştefan Dinu, şeful Direcţiei de Informaţii a Armatei (DIA) în 1989, a murit joi, la vârsta de 83 de ani şi a fost înmormântat astăzi, în cimitirul Ghencea Militar. Ştefan Dinu a decedat în urma unui infarct, într-o salvare care îl transporta către Spitalul Floreasca.

De numele lui Ştefan Dinu se leagă multe dintre enigmele rămase neelucidate ale Revoluţiei din 1989. În calitatea sa de şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei, Ştefan Dinu ar fi putut să lămurească cine a pus la cale planul de dezinformare a cadrelor militare în timpul Revoluţiei (războiul radio-electronic, simulatoarele de foc, ţintele false de pe radiolocatoare, misiunile Batalionului 404 - cercetare diversiune, etc.). Ştefan Dinu a rămas şeful DIA până în data de 25 ianuarie 1990, când a fost numit şeful Direcţiei a III-a de Contraspionaj, după desfiinţarea Direcţiei Securităţii Statului. A rămas în această poziţie până la 7 iunie 1990.

Într-un interviu acordat ziarului „Adevărul" în 2010, Ştefan Dinu susţinea teza implicării agenţilor străini în Revoluţia română: „Acei străini care au venit atunci au avut rolul unei scântei. Că au produs şi victime... şi asta e adevărat. Au combinat focul real cu focul simulat".

În 2010, viceamiralul (r)Ştefan Dinu a acordat un interviu ziariştilor de la "Adevărul"

Victor Atanasie Stănculescu, fostul ministru al Apărării - în prezent încarcerat pentru represiunea violentă de la Timişoara (1989) - a afirmat în repetate rânduri că diversiunea din decembrie 1989 a fost provocată chiar de către direcţia pe care Dinu o conducea, direcţie care avea această capacitate întrucât „deţinea formaţiuni de care nu ştia nimeni în Armată". Stănculescu a mai declarat în cartea-interviu „În sfârşit, adevărul..." că „Direcţia de Informaţii a Armatei a fost o direcţie care a lucrat pe invers la Revoluţie!".

Ce