Scriam, într-un număr anterior, despre nevoia unui pol al creştinătăţii ortodoxe şi pledam pentru consacrarea Athosului ca loc de pelerinaj obligatoriu, măcar o dată în viaţă. Asociam, comparativ şi neostentativ, imaginea milioanelor de credincioşi musulmani adunaţi, în postul Ramadamului, în jurul acestui al cincilea stâlp al islamului care este Kaaba din Mecca, templul cu misterioasa "piatră neagră". Potrivit Coranului, la Kaaba (Casa lui Dumnezeu) s-ar fi închinat însuşi Avraam, fondatorul monoteismului, şi tot acolo profetul Mahomed ar fi fixat, în secolul al VII-lea, regulile şi ritualurile pelerinajului de şapte zile.

Kaaba este, de fapt, un mare "cub" de piatră, cu dimensiunile de 12/10/15 m. Considerată de specialişti ca fiind de origine meteorică, "piatra neagră", încastrată într-unul dintre colţurile templului, se compune din opt bucăţi de dimensiuni diferite, sudate laolaltă şi ulterior încastrate într-un înveliş de argint, lăsând vizibilă o suprafaţă de 20x15 cm, foarte lustruită de atingerea mâinilor nenumăraţilor credincioşi. Furată în anul 930 din Kaaba, "piatra neagră" a fost găsită, în anul 951, datorită ciudatei sale proprietăţi de a pluti deasupra apei.

Originile ei sunt, cum spuneam, legendare. Printre suvenirurile aduse de Adam din Rai s-ar fi numărat şi o rocă preţioasă, albă şi strălucitoare, pe care ar fi zidit-o în Kaaba. Atinsă de milioane de mâini, piatra ar fi devenit neagră, luând asupra ei păcatele musulmanilor care, azi, înconjoară de 7 ori templul, "piatra neagră" îndeplinind, în acest ritual, şi calitatea de punct de reper pentru fiecare nouă rotaţie.

Despre "piatra neagră", creştinii spun că reprezintă unul dintre exemplele rare ale supravieţuirii unui cult păgân în care oamenii se închinau la idoli ciopliţi, la pietre. Musulmanii nu recunosc această idee şi afirmă că, atunci când Mahomed ar fi intrat victorios, î