Considerata "regiunea pivot" a lumii politice, Asia Centrala, compusa din cinci state, Kazahstan, Kirgizstan, Tajikistan, Turkmenistan si Uzbekistan, a castigat o importanta strategica imensa in ultimele decenii, multumitat atat amplasarii geografice, cat si vastelor depozite de resurse naturale valoroase, precum aur, gaze naturale, petrol si uraniu.
Toti ochii stau atintiti pe aceasta regiune, si NATO are mai multe interese aici decat oricine altcineva, scrie Al Jazeera. Pentru a-si apara pozitia, NATO trebuie sa ia aminte la actiunile Chinei si Rusiei si sa-si construiasca o strategie in functie de acestea.
China priveste Asia Centrala ca pe o sursa de energie si materii prime, dar si drept "frontiera critica" pentru expansiunea comerciala si stabilitatea etnica. Intreprinderile chineze de stat au inceput deja sa patrunda in infrastructura si sectorul energetic din regiune, iar diplomatia chineza se manifesta prin infiintarea unei ample retele de Institute Confucius in capitalele regiunii.
Rusia, ca reactie la expansiunea NATO in Europa de Est, dar si pentru a impiedica intrarea SUA si Chinei in regiune, incearca sa-si extinda influenta, puterea si relevanta in cele cinci foste republici, inca de la sfarsitul anilor '90. In prezent, Rusia exercita o ampla influenta asupra politicii din statele central-asiatice si reprezinta o piata de munca vasta pentru somerii regiunii, ceea ce o face o sursa importanta de venit si, in consecinta, face ca guvernele locale sa fie sensibile la cererile sale.
Strategia NATO fata de Asia Centrala a fost limitata la expansiunea legaturilor cu Kazahstanul, o tara bogata in petrol, si impiedicarea unui monopol rusesc asupra conductelor care transporta petrolul provenind din regiunea Marii Caspice. Dupa atacurile teroriste de 11 septembrie 2001, apropierea geografica a regiunii de Afganistan i
