Părerile celorlalţi despre activitatea noastră sunt importante şi necesare perfecţionării. În unele cazuri însă, aceste reacţii pot face mai mult rău decât bine, chiar dacă ele sunt pozitive.

În mediul economic, feedback-ul reprezintă suma reacţiilor primite de un individ în urma muncii sale în cadrul unei companii. Sau, mai simplu, ce cred ceilalţi despre activitatea lui.

Într-un climat de lucru din ce în ce mai competitiv, angajatul, echipele, firmele sunt nevoite să-şi îmbunătăţească permanent prestaţiile. În aceste condiţii, feedback-ul, dar mai ales modul în care este formulat şi transmis, devine foarte important. „Un feedback constant pozitiv poate fi dăunător. Cel care-l recepţionează va fi tentat să creadă despre sine că este atât de bun în munca sa, încât nu mai are nevoie să depună eforturi suplimentare. Trăind cu această impresie, performanţele sale vor scădea", susţine Ben Dattner, profesor de psihologie la New York University (SUA), citat de revista

„Psichology Today".

De asemenea, adaugă profesorul american, un feedback preponderent negativ va sfârşi prin a intimida angajatul şi prin a-i afecta stima de sine. Consecinţa: în loc să lupte să devină mai bun, salariatul care primeşte astfel de reacţii va deveni nesigur pe el şi va greşi des.

O problemă serioasă este şi feedback-ul părtinitor, rezultat din nepotism sau din anumite interese personale. „Laudele primite de un angajat care, «întâmplător», este rudă cu şeful vor enerva pe toată lumea. În plus, nici beneficiarul lor nu va profita de ele, pentru că va avea mereu îndoieli asupra sincerităţii lor", explică Ben Dattner.

La rândul său, consultantul în carieră Eduard Ezeanu este de părere că majoritatea managerilor din România nu conştientizează capacitatea în general limitată a oamenilor de-a se schimba radical.

„Dacă este livrat co