Iniţiativa cetăţenească a intrat în vigoare în UE la 1 aprilie. Un comitet format din cetăţenii a şapte state membre şi adunând peste un milion de semnături poate iniţia o legislaţie europeană. Ideea va fi însă dificil de aplicat.

Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Iată un frumos exemplu de "democraţie participativă", o idee născută odată cu Tratatul de la Lisabona şi intrată în vigoare la 1 aprilie.

Comisia Europeană va fi obligată să ia în calcul o iniţiativă susţinută de peste un milion de persoane şi promovată de un comitet format din şapte persoane. Acestea trebuie să reprezinte şapte state membre UE diferite.

Cerinţele europenilor, care întrunesc condiţiile specificate sunt apoi analizate de experţi ai Comisiei Europene, care se vor asigura că acestea ţin de competenţa Comisiei. Dacă nu este cazul sau dacă ele nu reprezintă un interes european, cererile nu pot fi tratate.

La fel, experţii vor îndepărta orice iniţiativă care iese din limitele decenţei sau încalcă valorile fundamentale ale UE.

ONG-urile nu pot sta la baza acestor iniţiative cetăţeneşti. Tratatul de la Lisabona stipulează că ONG-urile şi grupurile de lobby nu pot aduna semnăturile necesare democraţiei participative, tocmai pentru a nu da acestor grupuri posibilitatea de a influenţa în acest fel procesul decizional european. De aceea, Greenpeace critică deja această nouă formă de democraţie în UE. “Comisia Europeană face tot posibilul pentru a descuraja aceste forme de iniţiative", spune Greenpeace, pentru care democraţia participativă va rămâne astfel teoretică.

"Un milion de euro sunt mai uşor de adunat decât un milion de semnături", explică directorul Greenpeace, Jorgo Riss, care crede că lobbiştii vor avea mai departe câştig de cauză. Ei pot ajunge la structurile decizionale europene, fără să semneze petiţii sau să-şi comunice dat