Expresia „Über Alles“ – „mai presus de orice“ – a fost întinată de epoca nazistă. Însă „austeritatea mai presus de orice“ este văzută, la Berlin, drept condiţia esenţială pentru ca pieţele să-şi recapete încrederea în Europa. Germania simte nevoia să-şi explice modelul.

Cu siguranţă, lumea se vede altfel de la Berlin. După zece ani în care nu au avut nicio creştere de salariu, dar economia şi investiţiile au crescut constant, în timp ce şomajul a scăzut până la un nivel greu de imaginat pentru statele din sudul Europei (8%), germanii au încredere într-un model care a funcţionat. Şi, deşi economia duduie, ceea ce se vede în fiecare colţ al oraşelor importante, nemţii tot nu consideră că a sosit timpul să culeagă roadele. Din contră. Cuvântul de ordine rămâne disciplina fiscală. Nu doar pentru restul Europei, dar şi pentru Germania, care va trebui şi ea să-şi reducă deficitul şi să respecte regulile pentru care chiar ea a pledat.

„Consolidarea fiscală", conceptul care duce inevitabil la austeritate, e condiţia esenţială pentru a ieşi din criză, dar ea nu exclude în niciun fel creşterea economică, susţin oficialii germani. Este ideea pe care marşează Germania în încercarea de a stinge focul crizei.

Noi reguli?

Iar autorităţile germane par pregătite să facă noi paşi pe calea consolidării fiscale care a băgat în sperieţi jumătate de Europă. Ministerul de Finanţe şi-ar dori să verifice cât mai direct ce face fiecare stat membru cu bugetul propriu: să instaleze echipe de experţi care să verifice şi să raporteze ce face fiecare stat membru. Cel puţin aşa rezultă dintr-un document intern al Ministerului de Finanţe german, obţinut ieri de publicaţia „Der Spiegel".

Planul ministrului de Finanţe, Wolgang Schäuble, ar fi să creeze echipe independente de experţi care să acţioneze şi la nivel naţional, dar şi la nivel european şi care s