În ciuda indignării manifestate cu orice ocazie, Ungaria încă încearcă să cadă la pace cu criticii săi. Așadar, Comisia de la Veneția s-a pronunțat în cazul modificărilor constituționale întreprinse în Ungaria. Verdictul nu are nevoie de comentarii: Comisia, organism de consiliere al Consiliului Europei în probleme constituționale, a criticat reforma sistemului juridic, legea care reglementează mass-media și noile norme de recunoaștere a cultelor religioase.
Tunurile sunt îndreptate, pe bună dreptate, către noul Birou Național Judiciar. E evident că sistemul juridic maghiar are nevoie de o revizie generală, însă în paralel, spune Comisia, niciun alt stat nu are un sistem la fel de centralizat ca al Ungariei. Așa s-a ajuns ca președintele Biroului să fie numit pentru un mandat de nu mai puțin de nouă ani și să aibă puterea de a selecta judecătorii și managementul operațional al curților. Sunt prea multe prerogative pentru o singură persoană, spune răspicat Thorbjorn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei. În plus, nu trebuie omis că ocupanta postului, Tunde Hando, este soția unui influent membru al partidului de guvernare, Fidesz.
Consiliul Europei, compus din 47 de state membre, stă adesea în umbra Uniunii Europene. Totuși, Ungaria nu e nepăsătoare la criticile domnului Jagland, cu atât mai mult cu cât sentințele Consiliului au contribuit la evaluarea dură făcută de UE. Or, Ungaria se află în toiul negocierilor cu FMI pentru un nou acord de tip stand-by în valoare de 26,5 miliarde de dolari, care trebuie aprobat și de oficialii Uniunii. Iar domnul Jagland, să nu uităm, este în cercul de apropiați ai președintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso.
Una la Budapesta, alta la Bruxelles
Luna aceasta, miniștrii de finanțe ai UE au decis să suspende alocarea unor fonduri de 495 de milioane de euro, pe motiv că Ungaria nu-și va atinge
