Deşi are o leafă mai mică decât atunci când era redactor-şef la The Money Channel, Dan Suciu spune că a privit noul job ca pe o provocare şi ca pe o etapă ce-i va folosi în profesia de jurnalist.

Dan Suciu ajunge la Palatul Victoria la ora 8.00 şi nu pleacă niciodată pe lumină. Este vocea unui Guvern de criză, aflat în pragul alegerilor, şi face ce ştie mai bine: transmite informaţii. În sala unde se organizează conferinţele de presă, de obicei e hărmălaie, iar Suciu stă în stânga guvernanţilor. Chiar dacă a schimbat tabăra, Suciu se simte tot jurnalist.

Cum aţi devenit purtător de cuvânt?

O cunoştinţă comună m-a întrebat, întâi am spus nu, apoi premierul a solicitat să avem o întâlnire şi am spus da. Nu mi-am propus asta şi m-a surprins şi pe mine că am primit propunerea.

Totuşi, ce v-a făcut să acceptaţi postul?

Premierul este o personalitate şi merită să lucrezi cu personalităţi şi să ai de-a face cu oameni interesanţi. Este o provocare personală, o chestiune care, indiscutabil, îţi îmbogăţeşte experinţa, mai ales dacă te întorci, la un moment dat, în presa scrisă. Este, clar, un avantaj după ce ai cunoscut lucrurile şi din interior.

Nu v-aţi gândit că funcţia v-ar putea afecta şi nu v-aţi mai putea întoarce la jurnalism?

Am luat în calcul şi asta. Faptul că premierul e independent m-a încurajat. Dacă era un premier de partid, mă mai gândeam. Există un risc de a mi se pune etichete, dar tocmai asta aş vrea să nu se-ntâmple. Eu sunt aici în postura de a comunica acţiunea guvernamentală, nu de a fi avocatul Guvernului.

Aţi primit reproşuri de la foştii colegi?

Reproşuri, nu. Erau, unii dintre ei, intrigaţi că am acceptat această chestiune, unii au văzut-o ca pe o mică trădare, dar în general, am fost şi eu surprins de aprecierile relativ bune ale acestui demers.

@