Secretarul Comitetului Central supraveghea activitatea prim-secretarilor din Partidul Muncitoresc Român. La raportarea cifrelor de producţie, Nicolae Ceauşescu îi mustra pe „codaşi“. Cuvântul lui de ordine era întotdeauna „trebuie“.
La o lectură a stenogramelor din şedinţele conduse de Nicolae Ceauşescu în deceniile al şaptelea şi al nouălea se pot găsi asemănări uimitoare. În cei aproape 30 de ani, realizezi că „Tovarăşul" s-a schimbat prea puţin. Pe tema producţiei în diverse ramuri economice, a rămas de-a lungul vremii la fel de înverşunat. Inflexibil în opiniile sale, iritat de contraargumentele altora, încăpăţânat, zgârcit, Ceauşescu îşi beştelea cu orice prilej subalternii. Mai ales când „realizarea planului" era în pericol.
Conducea şedinţele cu prim-secretarii
Printre sarcinile pe care le avea în calitatea de secretar al CC, Nicolae Ceauşescu se ocupa şi de manageriatul prim-secretarilor comitetelor regionale de partid. Intra astfel în contact direct cu reprezentanţii Partidului Muncitoresc Român (PMR) în teritoriu. De obicei, Ceauşescu conducea şedinţele în care se raportau împlinirile şi neîmplinirile din fiecare regiune a ţării.
O astfel de şedinţă s-a desfăşurat pe 20 octombrie 1962. Au participat prim-secretarii şi secretarii cu probleme economice ai comitetelor regionale ale PMR, precum şi preşedinţii sfaturilor populare. Dintre înalţii activişti s-au prezentat Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Alexandru Drăghici, Petre Borilă, Dumitru Coliu, Mihai Dalea. Dar secretarul CC a condus şedinţa, în stilul său consacrat.
Pe post de raportori, de la regiuni, au fost: Petre Blajovici (Banat), Vasile Vâlcu (Dobrogea), Constantin Scarlat (Galaţi), Gheorghe Necula (Nicula, Bucureşti), Ştefan Matei (Argeş), Constantin Drăgan (Oltenia), Dumitru Balalia (Ploieşti), Iosif Uglar (Maramureş), Vasile Vaida (Cluj), Iosif Banc (