Dacă pretinzi că eşti român în cel mai rusificat oraş din Moldova sau ceri să fii deservit în limba de stat, riştii să fii „linşat" public.
În Capitala de Nord aproape toată lumea preferă să comunice în limba rusă, chiar dacă moldovenii sunt aici majoritari (52%), iar ruşii constituie doar 19%, conform recensământului din 2004. Nimeni nu-şi ascunde ura faţă de valorile naţionale româneşti, nici chiar cei care se află la conducerea urbei. La şedinţele Consiliului Municipal, la Primărie, în pieţe se vorbeşte cel mai des în limba lui Puşkin.
Joia trecută, Vlad Ghiţu, ales local pe listele PLDM, a început să ţină un discurs în faţa colegilor săi în română, a trecut însă repede la limba rusă ca să fie înţeles de toată lumea. Pe comunişti nu i-a mişcat însă gestul lui Ghiţu şi nici măcar nu l-au ascultat şi au votat în unanimitate pentru arborarea pe instituţiile publice a drapelului roş-albastru, numind tricolorul de stat „fascist".
Cei care nu au tribună să-şi exprime ura faţă de tot ce e românesc, scriu pe garduri şi staţiile auto: „Смерть румынам" (n.r., din rusă - moarte românilor), „Мы русские!" (din rusă - noi suntem ruşi!). Autorităţile nu acordă prea mare atenţie acestor înscripţii.
SINGURĂ ÎMPOTRIVA A 200 DE OAMENI
Unul din puţinii patrioţi care a îndrăznit să se manifeste public la Bălţi a fost regretatul Grigore Briceag, care acum zece ani ameninţa că îşi va da foc, dacă în centrul oraşului va fi reinstalat monumentul lui Lenin.
Click aici pentru a vedea GALERIA FOTO
Tamara Onică, o bălţeancă de vreo 50 de ani, a spus că a apreciat foarte mult curajul moşului şi că nici ei nu-i este frică să spună adevărul. Femeia a ieşit joi după cumpărături. A văzut în centrul oraşului mulţimea de oameni, vânzători de la piaţă, care cereau condiţii de lucru mai bune şi taxe mai mici. A deranjat-o că discursurile erau ţinute în l
