Luni, 2 aprilie, atât în Argentina, cât şi în Marea Britanie va fi marcată ce-a de-a 30-a aniversare a războiului dintre cele două ţări din Insulele Malvine/Falkland, din Atlanticul de Sud.

Corespondentul RFI la Londra, Petru Clej

Apropierea aniversării a prilejuit o escaladare a retoricii critice, atât la Buenos Aires, cât şi la Londra, pe fondul accentuării solidarităţii sud-americane cu pretenţiile teritoriale ale Argentinei la adresa arhipelagului, actualmente colonie britanică.

Veteranii războiului din 1982, care a durat 74 de zile, provocând moartea a 649 de militari argentinieni, 255 de militari britanici şi trei locuitori civili ai insulelor invadate pe 2 aprilie în acel an de Argentina şi încheiat cu înfrângerea argentiniană, comemorează acea dată, mai degrabă tragică.

Lunar, un grup de veterani argentinieni aterizează pe aeroportul Mount Pleasant, pentru a cinsti pe insulă memoria celor căzuţi în luptă.

Argentina nu a renunţat nici acum la pretenţiile teritoriale la arhipelagul sud-atlantic, înscriind chiar revendicarea în Constituţia adoptată în 1994.

Presiuni regionale

Autorităţile de la Buenos Aires nu pierd nicio ocazie să acuze Marea Britanie nu doar de colonialism, ci şi de militarizarea regiunii. Recent, ministrul de Externe al Argentinei, Hector Timerman, a afirmat că Londra a trimis în regiune submarinul nuclear Vanguard, echipat cu rachete nucleare Trident, în contradicţie cu prevederile dreptului internaţional.

Marea Britanie a dezminţit acuzaţia, dar a promis că va apăra insulele de un atac argentinian, care este însă considerat extrem de improbabil de autorităţile de la Londra.

În luna decembrie a anului trecut, cele patru state membre ale blocului comercial Mercosur (Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay) au convenit să interzică accesul în porturile lor navelor sub pavil