Pentru a ajunge la 800 de miliarde de euro în Mecanismul Permanent de Stabilitate, miniştrii de finanţe europeni au adunat nişte sume care până acum nu erau definite ca surse de provenienţă. Mesajul transmis e dezastruos: Noi, în zona Euro, facem calcule până ne iese rezultatul pe care-l vrem!

Vineri, ministrul german de finanţe afirma că n-ar fi o idee bună să provocăm nesiguranţă pe pieţele financiare aruncând cu sumele de avarie în dreapta şi-n stânga. Prima dată, Germania insista că 500 de miliarde Euro ar fi arhisuficienţi pentru Mecanismul de Stabilitate. A doua oară, Berlinul declara sus şi tare că peste 750 de miliarde nu va trece în veci. Când colo, ce să vezi: la ultima reuniune EcoFin, Wolfgang Schäuble a avansat suma de 800 de miliarde Euro.

Dar cum sunt făcute aceste calcule, având în vedere că Schäuble a asigurat că cetăţenii germani nu vor cheltui niciun cent în plus faţă de sumele deja angajate?! Păi la cei 500 de miliarde „bani proaspeţi” se adaugă, mai nou, 200 de miliarde din Facilitatea de Stabilitate, care deja sunt calculaţi a fi cheltuiţi în Irlanda şi Portugalia. Apoi mai vin 100 de miliarde acordate deja Greciei în primul pachet de asistenţă financiară. Cu alte cuvinte, bani care NU mai pot fi cheltuiţi în caz de nevoie.

Măcar ministrul francez de finanţe poate fi fericit. Cu puţină imaginaţie a ajuns şi el la pragul de 1000 de miliarde pe care şi-l dorea. Dar nu în Euro, ci în dolari! Şi ne întrebăm: oare câtă vreme vom mai fi luaţi de proşti?

Ajunge cu spionajul statal! (The Telegraph)

Dintotdeauna statul a vrut să ştie cât mai multe despre cetăţenii săi, e în natura sa. Dar premisa de la care pleacă sistemul democratic este aceea că vom putea să ne trăim vieţile private în linişte atâta timp cât respectăm legea şi nu reprezentăm o ameninţare pentru ceilalţi. Aşa că se pune problema din ce parte renunţăm