Prin adoptarea rapidă a legii privitoare la dosarele STASI, Germania şi-a câştigat reputaţia de a fi reuşit o punere sub lupă cu totul exemplară a comunismului. Cu toate acestea, legile adoptate într-un mare număr de ţări din Europa Centrală şi de Est pentru a reglementa gestiunea dosarelor serviciilor de securitate ale statului şi a-i sancţiona pe vinovaţi nu sunt cu nimic mai prejos – ba chiar dimpotrivă, în anumite privinţe.

În urmă cu aproape 20 de ani, Bundestagul, parlamentul german, a adoptat Legea privitoare la documentele serviciilor de securitate ale statului din fosta RDG. În cursul acestei luni, legea va fi amendată pentru a opta oară. Va urma o nouă dezbatere menită să determine care sunt cele mai potrivite instrumente pentru o demascare a dictaturii SED (Partidul Socialist Unit German, echivalentul PCR).

Amendamentul prevăzut este motivat de faptul că la sfârşitul acestui an se încheie perioada în care se mai pot face verificări privind o eventuală colaborare cu STASI.

Iniţial, Bundestagul limitase această posibilitate la o perioadă de 15 ani. În urma protestelor asociaţiilor de victime, termenul fusese prelungit cu încă 5 ani. La vremea respectivă, victimele ceruseră o prelungire a dispoziţiilor existente, dar coaliţia CDU/CSU şi SPD nu reuşise să se pună de acord asupra unor dispoziţii şi aşa sever amputate: din 2005, în afară de deputaţi, de membrii guvernului, de judecători şi de sportivii renumiţi, doar directorii de servicii administrative mai puteau să facă obiectul unei verificări – ceilalţi colaboratori care avuseseră funcţii publice erau excluşi de la această măsură.

În primăvara lui 2010, coaliţia negru-galben anunţase că vrea să mai prelungească încă o dată termenele în care se încadra procedura de verificare. În urma discuţiilor din landul Brandenburg, mai cu seamă, unde judecători, deputaţi şi înalţi funcţiona