Foto: Karina Knapek / Intact Images Legislaţia din România nu conţine nicio vorbuliţă despre gazele de şist iar autorităţile "au dormit în papuci" în ultimii ani, deşi o serie de companii şi-au exprimat public dorinţa de a extrage gaze de şist în ţara noastră.

Aşa s-a ajuns ca ţara noastră să semneze cu Chevron acorduri petroliere normale, ca şi când ar căuta şi exploata petrol şi gaze prin tehnologii clasice, în ciuda faptului că fracţionarea hidraulică este o metodă controversată. Ba mai mult, din ce în ce mai multe comunităţi din SUA au ajuns să solicite oficial studii privind potenţialele probleme pe care le pot genera fracturarea hidraulică şi forajul orizontal. Atât Chevron, cât şi Petrom, MOL şi Romgaz şi-au exprimat în ultimii ani intenţia a exploata gaze neconvenţionale iar autorităţile puteau să prevină protestele şi neînţelegerile prin elaborarea de studii de impact asupra mediului şi a unui pachet legislativ cu reglementări stricte asupra metodei folosite, a chimicalelor pompate în subteran şi cu pedepse şi amenzi dure pentru cazurile în care companiile implicate ar încalca legea.

A trebuit să se ajungă la proteste cu mii de oameni în stradă pentru ca autorităţile să anunţe că ţara noastră va demara astfel de studii. Deocamdată numai verbal, nefiind aprobat vreun act normativ în acest sens. De altfel, aceasta este o cerinţă şi a activiştilor de mediu, care cer reglementarea exploatării gazelor de şist prin acte normative specifice. Inclusiv Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) a anunţat că doreşte reglementarea acestui nou domeniu.

Bătălia pentru desecretizare

O altă solicitare a protestatarilor şi organizaţiilor pentru protecţia mediului, desecretizarea acordurilor petroliere semnate de stat pentru a verifica ce conţin, este şi ea o restanţă legislativă. La nivel dec