Există copii pentru care cuvintele “copilărie fericită” au ajuns să reprezinte o expresie desprinsă parcă din altă lume. Şi-au lăsat prietenii, colegii de şcoală şi au venit la spital. Aici au început o luptă cruntă - cu boala nemiloasă. Este vorba despre copiii internaţi la Institutul Oncologic Alexandru Trestioreanu, din Bucureşti. Există copii pentru care cuvintele “copilărie fericită” au ajuns să reprezinte o expresie desprinsă parcă din altă lume. Şi-au lăsat prietenii, colegii de şcoală şi au venit la spital. Aici au început o luptă cruntă - cu boala nemiloasă. Este vorba despre copiii internaţi la Institutul Oncologic Alexandru Trestioreanu, din Bucureşti.

Cancerul îi împiedică să se mai joace cu mingea în faţa casei, să se plimbe cu bicicleta prin parc sau, pur şi simplu, să arate ca nişte copii de vârsta lor. Au ajuns să- şi dorească din tot sufletul să meargă la şcoală. Ar fi preferat să fie sănătoşi şi să stea ore întregi să-şi facă temele, decât să-şi petreacă zilele între pereţii salonului. Singurii prieteni pe care-i au acum sunt medicii şi asistentele de la Institutul Oncologic. Există un singur loc din acest spital unde, pentru câteva minute, copiii bolnavi de cancer uită de suferinţe. Un spaţiu în care stau şi pictează, desenează sau citesc. Este locul de joacă amenajat de Asociaţia Pavel, cea care îi ajută pe micuţii bolnavi de cancer.

Emurah Amet, din Mangalia, are limfomul Hodgkin (o formă de cancer a sistemului limfatic care îi afectează rezistenţa organismului la infecţii), de aceea vine periodic la spital. Lui Emurah îi place pictura, dar părinţii lui nu-şi permit să-i cumpere, din venitul de 800 de lei, pensule sau acuarele. “Drumul până la Bucureşti şi tratamentul băiatului ne costă lunar 1.000 de lei”, ne-a spus Verusa, mama băiatului.

Acum 11 ani, Georgiana a avut o durere puternică de cap. Numai că în sat, în Liveni, judeţul