- Editorial - nr. 987 / 3 Aprilie, 2012 Spuneam si cu un alt prilej ca, din pacate, in ultima perioada, relatiile interetnice din Ardeal au intrat intr-o faza din ce in ce mai tensionata, pe alocuri similara, in multe privinte, cu cea din lunile ianuarie, februarie, martie 1990, culminand cu conflictul de la Targu-Mures, din 20 martie. O inrautatire a acestor relatii, din cauza unor scenarii interne, puse la cale de iredentismul maghiar, pe de-o parte, din cauza unor pretentii absurde, a santajului si a sfidarii udemeriste, precum si a amestecului, pe de alta parte, al Ungariei – desi membra a UE! Totul, printr-un comportament abuziv, extremist, nepermis, al chiar presedintelui Ungariei (Pal Schmitt), al sefului Guvernului (Viktor Orban) si al Parlamentului in treburile interne ale Romaniei, incalcand, flagrant, dreptul international si practicile europene in vigoare, "incurajand – cum se exprima prof. univ. dr. Dan Brudascu, intr-o scrisoare adresata domnului Manuel Barroso, pe atunci presedintele Comisiei Europene, – comportamente de tip apartheid”. Procedand singular, in toate privintele, la nivel european, cu "un total dispret fata de tratatele internationale, liderii, guvernantii unguri isi permit sarbatorirea zilelor nationale ale Ungariei prin Romania, Slovacia, Serbia”, spatiul preferat al manifestarilor devenind, din 1990 incoace, cel al Transilvaniei "care, dupa 1 Decembrie 1918, a incetat sa mai fie teritoriu maghiar. Liderii maghiari isi permit sa-si sarbatoreasca ziua nationala - dupa cum se intampla din 1990 incoace - pe teritoriul tarilor vecine, creand, nu o data, situatii conflictuale, in speranta refacerii himericei Ungarii Mari”. Presedintele Ungariei, Pal Schmitt, premierul Viktor Orban, presedintele Parlamentului, ambasadorul Ungariei la Bucuresti, consulul de la Miercurea Ciuc, oamenii politici incalca, repetat, "statutul si prerogativele diplo