Totalul şpăgilor plătite anul trecut de greci, cu precădere în spitale, autorităţilor fiscale sau celor din construcţii, a scăzut cu circa 12% faţă de 2010, la 554 milioane de euro, potrivit unui raport Transparency International Grecia, citat de Mediafax.
Criza financiară este cel mai probabil motivul declinului sumelor plătite în "fakelaki" (mici plicuri maro) anul trecut, potrivit raportului.
Sumele cheltuite de populaţie din cauza corupţiei mărunte rămân, însă, foarte mari, spitalele, agenţiile fiscale şi cele din construcţii fiind sectoare publice în care este cel mai probabil să fie necesară şpaga.
Un procentaj important din participanţii la sondajul realizat de Transparency International au afirmat că au refuzat să plătească mită anul trecut, 25,3% în sectorul public şi 21,6% în cel privat. La sondaj au participat 12.020 de persoane, în intervalul noiembrie-decembrie.
Cele mai mari plăţi sunt în spitale, unde o intervenţie medicală necesită o "atenţie" de la 100 de euro la 30.000 de euro în sectorul public şi de la 150 de euro la 7.000 de euro în cel privat. Accelerarea unui caz în spitalele de stat "costă" între 30 şi 20.000 de euro.
În România, aproape jumătate dintre pacienţii internaţi în spitalele din Bucureşti apelează la "plăţi informale", respectiv "atenţii" pentru medici şi asistente, suma medie cheltuită în acest fel echivalând cu circa 200 de euro, a declarat săptămâna trecută directorul general adjunct al Eureko Asigurări, Carmen Radu, la conferinţa Mediafax talks about Health Reform.
Totalul şpăgilor plătite anul trecut de greci, cu precădere în spitale, autorităţilor fiscale sau celor din construcţii, a scăzut cu circa 12% faţă de 2010, la 554 milioane de euro, potrivit unui raport Transparency International Grecia, citat de Mediafax.
Criza financiară este
