După episodul tragic de la Toulouse şi Montauban, economia revine în centrul campaniei electorale pentru prezidenţialele din Franţa. Într-un interviu acordat presei regionale din Franţa, preşedintele-candidat Nicolas Sarkozy confirmă că programul sau economic pentru al doilea mandat la care candidează necesită din partea francezilor un efort de 115 miliarde de euro.

Cu mai puţin de trei saptămâni înaintea primului tur de scrutin prezidenţial, Nicolas Sarkozy tot nu şi-a prezentat în detaliu programul economic. Principalul sau contracandidat, socialistul François Hollande şi-a făcut publice deja de două luni cele 60 de angajamente pentru Franţa.

În faţa presiunii compatrioţilor săi, dar şi a analiştilor, Sarkozy începe să dea totuşi câteva detalii. El spune că din cifra totală de 115 miliade de euro, 75 vor fi obţinute din economii pe cheltuieli şi 40 de miliarde din reţete suplimentare.

Din acestea din urmă, preşedintele-candidat afirmă că 32-a de miliarde au fost deja votate. Celelalte 8 miliarde le va obţine în urma aplicării unui impozit forfetar pe societăţi şi dintr-o taxă specială aplicată "exilaţilor fiscali".

Pentru că societăţile să nu scape de impozite graţie avantajelor fiscale, Sarkozy ar dori să introducă un impozit minim primelor o sută de firme cu sediul în Franţa şi având o capitalizare de cel puţin un miliard de euro.

Taxa ar fi aplicată mai întâi cifre de afaceri mondiale şi apoi, după semnarea unor convenţii fiscale, doar pe beneficiul lor mondial consolidat. Din această idee, canidatul Nicolas Sarkozy spera să obţină între două şi trei miliarde de euro reţete noi pe an pentru vistieria statului.

În privinţa "exilaţilor fiscali", Sarkozy ar vrea să-i pună să plăteasca pe aceştia din urmă diferenţă între ceea ce plătesc că impozite în străinătate şi ceea ce ar fi trebuit să plătească în Hexagon dacă ar fi ră