A trecut vremea când darea afară din partid era, pentru un pedelist, o tragedie. Exclusul plângea, neconsolat, după carnet, colegi şi privilegii, povestindu-le tuturor despre nedreptatea suferită şi alergând, ca un căţel rătăcit, de la o uşă politică la alta. Sau, lamentându-se cu discreţie, se prezenta drept victima propriilor opinii şi intra, demn, într-o perioadă de doliu de scurtă durată.

Anul trecut, pentru delictul de a nu fi respins două moţiuni de cenzură la adresa guvernului Boc, PD-L i-a exclus pe deputaţii Mircea Giurgiu şi Daniel Oajdea: primul nu şi-a găsit încă sufletul politic pereche şi candidează, ca independent, la Primăria Clujului, dar al doilea a băgat partidul lui Dan Diaconescu în Parlament. Evident, viitorul lor politic nu mai este atât de sigur ca atunci când se răsfăţau în braţele unei formaţiuni puternice, însă mai au timp să se orienteze în direcţia corectă, arătată de fostul preşedinte al CJ Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde, care s-a aruncat de gâtul USL. Cu o vechime de 22 de ani în partid, prim-vicepreşedinte al acestuia şi şef al unei organizaţii puternice, Frunzăverde a acuzat divergenţe ireconciliabile de proiecte cu ceilalţi lideri ai PD-L şi i-a părăsit din proprie iniţiativă. Plecarea sa este un semnal pentru nemulţumiţii indecişi că trebuie să se grăbească. Iar, dacă partidul însuşi le dă acestora un brânci, nu pică nicio lacrimă, ci le e cu atât mai bine.

Următorul pe lista excluşilor este europarlamentarul Cristian Preda, căruia şefa PD-L Bucureşti, Elena Udrea, şi candidatul la Primăria Generală, Silviu Prigoană, i-au făcut vânt de tot din partid, obţinând, în acest sens, acordul Biroului Permanent. Motivul: se opune candidaturii lui Prigoană, declară public că nu-l va vota, critică politica filialei, vede peste tot numai eşecuri şi greşeli. Excluderea lui Preda nu va produce PD-L o pagubă electoralăă atât de im