Tot mai mulţi doljeni cultivă legume în solarii, sere şi chiar pe câmp. Suprafaţa cultivată a crescut cu 280 de hectare faţă de anul trecut. GdS vă arată ce înseamnă munca în solar şi ce eforturi fac agricultorii doljeni de la plantatul răsadurilor şi până când produsele ajung pe mesele dumneavoastră.

De la ora 7.00 de dimineaţă, familia Barbu intră în solar, în comuna doljeană Bratovoieşti. Dacă afară sunt 20 de grade Celsius, în interior te izbeşte un aer înăbuşitor, iar temperatura sare de 30 de grade. „Intrăm în solar de la prima oră a dimineţii şi stăm până pe la 12.00, că după aceea nu se mai poate lucra. Temperatura este prea mare. Mai intrăm pe seară, de la 3.00 după-amiază şi până se întunecă“, spune Cristi Barbu, tânărul fermier din Bratovoieşti, care aduce lădiţele pline cu răsaduri în pahare de plastic, adică „ghivece“, cum le numesc localnicii. Toată familia munceşte în solar, de la bunici şi până la nepoţi. În ziua în care am intrat şi noi în solar, familia Barbu planta fasolea verde şi se pregătea să pună şi roşiile în pământ în prima parte a lunii aprilie. „Ne-a murit răsadul de roşii din cauza gerului, chiar dacă i-am dat căldură. Aşa că am băgat alţi bani pentru alt răsad“, spune bunica legându-şi basmaua. Alături se găseşte un solar mai mic, în care oamenii au răsadurile de roşii şi fasole verde. În mijloc se zăreşte aeroterma, cu ajutorul căreia agricultorii menţin o temperatură propice şi pe timpul nopţii. În total, în solarul de 1.500 de metri pătraţi, oamenii au plantat 4.000 de „ghivece“ cu fasole verde şi roşii. Polenizarea plantelor se face manual. „Luăm floare cu floare şi polenizăm“, povestesc ei. Investiţia într-o astfel de afacere de familie este importantă primăvara. „Folosim 280 de kilograme de folie la tot solarul. Acum e zece lei kilogramul. O dăm la o parte iarna, dar tot se mai deteriorează. Investim primăvara destul de m