Victor Ponta a spus ceva despre interese străine. Dacă nu are şi o argumentaţie solidă, Ponta a dat-o cam aiurea. Dar poate are, aşteptăm explicaţii. Cum vă spuneam deunăzi, mi se pare mai curînd o ezitare retorică: şi-o fi dat seama că ar trebui să se ia de FMI şi atunci a preferat un construct conspiraţionist. (mai mult aici)

Cum a răspuns Ungureanu în seara asta la provocarea lui Ponta, în întîlnirea cu Emil Hurezeanu? Repetînd spasmodic cîteva elemente cheie: e o chestie comunistă să spui “nu ne vindem ţara” – argumentul “comunist” arată o lene retorică de-a dreptul îngrijorătoare pentru un presupus virtuoz “nu sînt iritat” – ba aş zice invers uitîndu-mă la dvs. la TV: nu ştiţi să daţi senzaţia că nu sînteţi iritat. nu credeam să mai aud astfel de cuvinte din partea unui politician tînăr – MRU tot despre Ponta – mereu aluzii la trecutul întunecat – ca şi la CupruMin unde MRU a plasat tonalitatea ironică la adresa fabricii de sorgintea socialistă. “înapoi la şcoală să nu mai facem greşeli” – trimiteri la gafele incredibile ale lui Şova, dar ce legătură ar fi cu “cestiunea”? a comparat atacul lui Ponta cu un atac la etnie “vreau să mă ţină bine minte în seara asta” – despre Ponta. Aici m-a pufnit rîsul şi am mai dat puţin-puţin la Barcelona-Milan

Aşadar, o provocare posibil prostească a lui VP a dat naştere la o iritare de geek a premierului.

Din temele atinse una m-a iritat în mod special. Prin absenţa. Şi Hurezeanu trebuia să insiste să primească un răspuns. Este vorba despre Chevron. Moderatorul doar a deschis subiectul şi premierul care ştie tot a spus “nu ştiu”. Şi cu asta basta. Nu ştie deşi se urlă de ceva luni (şi nu doar eu, după ce Alexandre Spahiu ne propunea documentarul Gasland spre vizionare, ci mulţi alţi autori români pe care i-am citat pe aici) în toată presa.

Alte scene, “faze” care m-au pus în cumpănă: bucuria lui şi a lu