"Greii" din Partidul Democrat Liberal au mana libera, ori ce-o fi nevoie, la bagat si scos in si din intelectuali.
Odata mandria partidului, astazi cand dezintegrarea ameninta pana si indivizii membri de partid, "intelectualii" au ajuns ciuca batailor si razbunarilor.
In vremuri de criza, intotdeauna se cauta tapi ispasitori si se gasesc foarte usor vrajitoarele vinovate de prabusirea lumii. Intelectualii o stiu. Tot ei ar trebui sa stie la fel de bine ca un partid aflat pe moarte nu isi mai poate permite luxul de a suporta critica din interior. E cu supra masura cea care vine din exterior.
"Eu nu impart lumea intre intelectuali si neintelectuali. Dar unii imi spun ca sunt intelectual intr-un fel care este incalificabil. Adica, 'baga-mi-as in intelectuali'! Am auzit-o din pacate frecvent. Mult prea des. Si atunci cand este acompaniata de o excludere sau de o propunere de excludere nu mai este o gluma facuta la sprit", a rabufnit Theodor Paleologu.
Personal, imi este tot mai simpatic Paleologu. Si ii apreciez si puterea de a vorbi liber, de a recunoaste punctele uneori corecte ale adversarilor, rezonabilitatea in general a pozitiilor si judecatilor domniei sale.
Paleologu a fost, alaturi de Blaga, printre putinii care au avut o atitudine rationala, omeneasca si onesta fata de plecarea lui Sorin Frunzaverde. Or tocmai lipsa unor astfel de reactii si exacerbarea contrariilor lor au contribuit si au condus partidul la dezastrul din prezent.
Eu pot sa-i dau dreptate si sa-i apreciez sustinerea si votul sau la sedinta in care a fost decapitat Cristian Preda, chiar daca considera ca Preda isi merita cu varf si indesat soarta. Pentru ca problema poate fi redusa la atat: nu poti sa-i penibilizezi pe toti care tie nu iti plac din partid, nu poti sa critici non-stop PDL din interior, beneficiind in acelasi
