Omul de afaceri clujean vorbeşte deschis despre arbitraje, bani şi prietenii.

În urmă cu 10 ani, Arpad Paszkany prelua o echipă de cartier care mai alimenta numai masochismul unei mîini de suporteri din Gruia. Fulminaţia CFR-ului s-a produs în scurt timp, după numai 3 ani petrecuţi în eşaloanele inferioare.

Modelul clujenilor n-a avut legătură cu sclipirea efemeră a Urziceniului. Paszkany a construit un stadion, o echipă de top în România şi a răsturnat ierarhia tradiţională din Liga 1.

"Mă bucur că, după 10 ani, pot spune că acest club are un stadion făcut din fonduri exclusiv proprii, are baze de antrenament făcute din resurse exclusiv proprii. Am adus 7 trofee în Cluj şi rezultate cel puţin acceptabile pe plan internaţional", spune Paszkany (41 de ani).

- Domnule Paszkany, a trecut un deceniu de cînd aţi preluat o echipă care însemna foarte puţin la acea vreme. Ce aţi găsit atunci la CFR Cluj?

- Am găsit un zero mare, dacă se poate spune aşa, ba chiar ceva cu minus în faţă. De regulă, dacă construieşti ceva pe un teren viran, ai costuri mai reduse faţă de situaţia în care demolezi ceva şi apoi construieşti. Am găsit un club sportiv care era practic la o distanţă de săptămîni pînă la desfiinţare, din cauza lipsei fondurilor şi a minimei infrastructuri necesare funcţionării. De la plasa de pe porţi pînă la echipament, totul era la nivel de subzistenţă.

- Vă mai amintiţi care a fost primul meci la care aţi asistat din noua calitate?

- Dacă nu greşesc, a fost un meci împotriva echipei Minerul Sărmăşag. Am vrut să scăpăm foarte repede din Divizia C, la noi nu se poate spune că în acest eşalon se joacă fotbal profesionist. Mă bucur că apoi n-am stat mai mult de două sezoane în B, iar din 2004 am început ascensiunea în prima ligă.

- Circula o poveste că v-aţi pus jucătorii să măture după un meci din liga a treia pent