„S-au grămădit în mine iubiri necu­noscute/Puteri nemăsurate am prins încet, dar dens./Sub fruntea tot mai largă de toamne şi de cute/S-a conturat cu vremea, din minereu, un sens.“ …mărturiseşte profesorul Nicolae Gorun în unul din „Cântecele din biografia mea“. Şi sensul s-a materializat atât în stihuri calde şi meşteşugite („Anotimpul Iubirii“ – Casa de editură şi presă „Şansa“, 1995; Editura „Curtea Veche“ 2000 şi 2010), cât şi în numeroase monografii de specialitate. Se poate afirma, cu certitudine, că prof. dr. Nicolae Gorun este cel mai prolific autor de publicaţii de ortopedie şi traumatologie al generaţiei care astăzi a depăşit 70 de ani! Anul trecut, a publicat o nouă monografie: TRAUMATO­LOGIE OSTEOARTICULARĂ GENERALĂ, lansată cu ocazia Congresului naţional de ortopedie şi trauma­tologie (octombrie 2011, Timişoara). Voi sublinia, în primul rând, că lucrarea se bazează pe vasta experienţă a autorului, care a avut tăria şi perseverenţa de a aduna, de-a lungul întregii cariere, toate cazurile pe care le-a văzut şi tratat la camera de gardă sau în spital, totalizând impre­sionantul număr de 22.908 traumatisme. Capito­lul de­dicat statisticii clasifică aceste cazuri după tipuri de leziuni, localizare, sex, pro­centaj etc., stabilind că, de exemplu: cele mai frecvente fracturi au fost de radius; cele mai des întâlnite entorse au fost ale gleznei; tot la nivelul gleznei şi piciorului au fost localizate cel mai adesea contuziile; plăgile au fost mai frecvente la bărbaţi şi la nivelul membrelor superioare; luxaţia de umăr a avut cea mai mare incidenţă; amputaţiile traumatice s-au localizat predominant la falangele mâinii şi au fost mult mai frecvente la bărbaţi. Aşa cum s-a putut deduce din statistica citată mai sus, monografia tratează, pe lângă datele generale asupra traumatismelor, contuziile, entorsele, luxaţiile traumatice, plăgile şi fracturile. Fi