Unele dintre tradiţii au fost preluate şi de români, altele au rămas doar în comunităţile de maghiari.

Paştele protestant ori romano-catolic în Ardeal înseamnă obiceiuri păstrate de sute ani. Unele dintre ele au fost preluate şi de comunităţile de români. Altele au fost modernizate. Dacă la „stropit" bătrânii foloseau apa, acum tinerii s-au modernizat şi au trecut la parfumuri. În unele sate, de Paşte, ei împodobesc brazi care se agaţă de porţile fetelor nemăritate. Şi în acest an, pe lângă ouă roşii, miel, cozonac, vin, în Ardeal, Paştele maghiarilor şi germanilor sunt aşteptate tocmai pentru tradiţiile care au rămas neschimbate.

Obiceiuri păstrate de sute de ani

Pentru mulţi, Paştele înseamnă Bucovina. Însă, tradiţii de Paşte demult uitate de alţii sunt păstrează bine şi în Ardeal. De la încondeiatul ouălor, la stropitul fetelor sau chiar la împodobirea unor brazi, toate sunt obiceiuri întâlnite de Înviere.

În Ardeal şi Banat sunt numeroase localităţi unde trăiesc două sau chiar mai multe etnii. Pe lângă români, sunt unguri, sârbi, germani, slovaci, bulgari. Şi confesiunile creştine sunt diferite: ortodoxă, romano-catolică, greco-catolică, armeano-catolică, reformată, lutherană etc. Multitudinea de confesiuni are o explicaţie istorică: Transilvania din vremea Principatului istoric a fost singurul stat din Europa secolului al XVII-lea care a acordat şi recunoscut libertatea religioasă. Sărbătoarea Paştelui aduce tradiţii şi obiceiuri specifice fiecărei etnii.

Ouă roşii, miel şi vin

În noaptea de Înviere, credincioşii merg la biserică, unde asistă la slujbe religioase. Ei primesc „Paşte" la biserică, adică pâine cu vin, pe care îl oferă membrilor familiei, rudelor sau prietenilor. Acest obicei îşi are originea odată cu înfiinţarea în secolul al XVII-lea a Bisericii calvine (reformate) din Ardeal de către principii Transilvaniei, obi