Anual, Camera Lorzilor numeşte un Comitet pentru ştiinţă şi tehnologie, care analizează realizările din diverse domenii şi face recomandări organismelor guvernamentale britanice. Medicinii genomice i-a fost deja dedicat un al doilea raport, în 2009. Un model demn de urmat de orice ţară interesată de progres, pe care îl descrie şi comentează, la rubrica Medicina genomică, dl prof. dr. Mircea Covic.
Abordarea şi implementarea medicinii genomice în practica medicală necesită, foarte probabil, elaborarea unei strategii naţionale pentru a stabili obiectivele, etapele şi acţiunile viitoare. Acest lucru se întâmplă în multe ţări şi considerăm edificatoare, utilă prezentarea modului în care a procedat Marea Britanie. Trebuie să subliniem că oamenii de ştiinţă din această ţară au contribuit semnificativ la istoria bogată a realizărilor din genetică şi genomică din ultimele şase decenii, de la descoperirea structurii ADN (1953) şi dezvoltarea tehnologiilor de secvenţiere ADN (1975), până la contribuţia importantă în finalizarea Proiectului Genomul Uman (2001). Dincolo de „ştiinţă“, au existat însă preocupări constante în valorificarea maximală a cunoştinţelor de genetică în practica medicală. Astfel, în 2003, a fost elaborată Cartea albă a Geneticii – „Our inheritance, our future“ –, care a recunoscut impactul potenţial al noilor cunoştinţe şi tehnologii ale geneticii în viaţa şi sănătatea poporului, dar şi necesitatea organizării şi finanţării Serviciului naţional de sănătate1(National Health Service – NHS) pentru a fi capabil să aplice în clinică descoperirile din acest domeniu. Cartea albă a Geneticii nu putea anticipa progresele remarcabile ale genomicii în asigurarea unui management mai raţional şi mai personalizat al bolilor comune (de exemplu, boala coronariană, diabetul zaharat, unele cancere etc.). În aceste condiţii, se impunea o nouă evaluare. În