Plecarea lui Frunzăverde a declanşat isteria în PDL. Parcă au înnebunit cu toţii.
Prin bucătărie zboară tingirile. Soţii, care până mai ieri îşi împărtăşeau cu toleranţă pârţurile în dormitor, au luat-o razna. Tămbălăul face deliciul vecinilor ieşiţi pe la geamuri. "Baronilor, corupţilor, hoţilor!", aruncă o tabără. "La muncă, ‘ţe-ai dreacu’ de intelectuali!", răspunde cealaltă.
Avionul, cu motoarele oprite, cade în picaj. În loc să ţină de manşă, să încerce să salveze nava, piloţii se păruiesc cu stewardesele şi cu pasagerii. Aşa e PDL acum.
Cristian Preda a fost exclus cu zarvă. Monica Macovei vorbeşte şi ea de ducă. Baconschi zice că Frunzăverde a plecat pentru a construi un pol de dreapta. La care, el, Baconschi tânjeşte de mult. "Greii" îi scuipă din partid pe "intelectuali" ca pe nişte măsele stricate. Şi se lasă scuipaţi cu voluptate de un cor de editorialişti, până mai ieri prietenoşi, care îi acuză că se opun primenirii, reformei etc.
Nu e ciudat? Vorbim de politicieni cu experienţă, nu de mucoşi isterici. De prea multe ori i-am văzut preferând să înghită broaşte râioase, decât să-şi terfelească interesul, personal sau de grup. De unde acest comportament sinucigaş?
Că peste PDL s-a năpustit un nor de tăuni, de i-a bolânzit pe toţi, e o ipoteză. Că şocul Frunzăverde a declanşat debandada, că se calcă unii pe alţii ca să se salveze, e o altă ipoteză. Pe care, spre deosebire de prima, Opoziţia chiar o crede reală. Într-atât încât a dus-o pe culmile extazului. Vigilenţa zace flască peste organele raţiunii politice.
Logica ne spune însă că există şi o altă variantă. Un copil, dus la "Ţăndărică", nu vede sforile marionetelor, absorbit de farmecul acţiunii. El ia jocul de pe scenă drept real.
Noi, însă, oameni mari, n-ar trebui să ne lăsăm furaţi de spectacolul ce ni se pune sub ochi. Şi
