Consiliul Concurenţei a deschis o investigaţie privind legalitatea contractelor "băieţilor deştepţi" cu Hidroelectrica, bilanţul profiturilor la care compania a renunţat vânzându-şi energia ieftin către firme bine conectate la cercurile politice ridicându-se la peste 1,5 miliarde de euro în ultimul deceniu, potrivit estimărilor ZF.
Mai mult, Comisia Europeană (CE), cu care colaborează Consiliul Concurenţei, analizează un posibil ajutor de stat acordat "băieţilor deştepţi", adică firmele, care au contracte directe de achiziţie a energiei de la Hidroelectrica la preţuri sub nivelul pieţei.
"Dacă va fi considerat ajutor de stat, Comisia Europeană va obliga la încheierea practicii respective, iar banii luaţi de la companii vor fi returnaţi statului", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei la conferinţa Mediafax Talks About Competition. Mulţi ani acest subiect a fost evitat, fiind greu de estimat discountul. Însă amploarea afacerii a devenit atât de mare încât a ajuns şi pe masa FMI. La începutul acestui an, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, declara că Hidroelectrica pierde anual între 175 şi 275 de milioane de euro de pe urma acestor contracte.
În 2001 proaspăt înfiinţata Hidroelectrica, devenită în urma reorganizării sistemului energetic românesc producătorul celei mai ieftine energii, semna primul contract direct pentru vânzarea energiei, dar şi primul contract de export.
După un deceniu în care contractele directe ale Hidroelectrica au iscat reacţii politice acide, au generat acuzaţii de subminare a economiei, liste întregi de directori sau miniştri fiind puşi sub acuzare, bilanţul profiturilor la care compania a renunţat vânzându-şi energia ieftin către firme bine conectate la cercurile politice se ridică la peste 1,5 miliarde de euro, conform estimărilor ZF.
Pe lista celor alimenta
