Despre acest proiect, edilul-şef a spus că este cea mai complexă lucrare de infrastructură din ultimii 20 de ani. "Aş vrea să fac doar următoarele precizări: la începutul mandatului meu, această lucrare, ca şi multe altele, era aproape blocată, nu erau terminate exproprierile, erau multe litigii, lucrările stagnau, consorţiul câştigător era la limita de a cere penalizări pentru ca autoritatea locală nu îşi îndeplinea obligaţiile contractuale, plăţile nu se puteau face, proiectul de execuţie avea multe elemente incomplete etc.; volumul fizic de lucrări executate era de 12-15%; practic, existau şase stâlpi şi o parte din tablierul de beton (...) După unii, n-a fost bine că l-am terminat, am fost acuzat că a fost o lucrare faraonică, ce a costat foarte mult", a explicat primarul general Sorin Oprescu.

Edilul-şef a rezolvat în trei ani deficienţele, iar bucureştenii au putut circula pe pasajul Basarab din iunie 2011. Beneficiile acestei mari investiţii sunt evidente, fiind o nouă conexiune care intensifică dezvoltarea oraşului în zona nord-vest şi fluidizează traficul rutier în aproape 40% din Bucureşti (zona nord, zona vest, zona Gării de Nord şi are un impact important pe zona centrală), componentă esenţiala a închiderii inelului principal rutier al Capitalei.

Pasajul Basarab a fost deschis în 19 iunie 2011. Are 1,9 kilometri şi este cel mai lat pod hobant urban din Europa. Acesta face legătura rutieră şi de tramvai între Bulevardul Nicolae Titulescu - Şoseaua Orhideelor - Podul Grozăveşti - Bulevardul Vasile Milea, respectiv Şoseaua Grozăveşti, întregindu-se astfel inelul principal de circulaţie al Municipiului Bucureşti în partea de nord-vest. Proiectul cuprinde două traversări majore de obstacole, a râului Dâmboviţa peste podul existent lărgit şi a căii ferate în zona Gării de Nord.

Pasajul Pipera, deschis în această lună

Supralărgirea Şose