Pe lângă miliardele de pagini de internet aflate la un clic distanţă pe Google, există chiar mai multe zone ale spaţiului virtual unde sălăşluiesc în voie pedofili, traficanţi de arme şi de droguri sau terorişti.

În urmă cu 16 ani un tânăr irlandez, Ian Clarke, sosea la Universitatea din Edinburgh (Scoţia) pentru a studia inteligenţa artificială şi informatică. La scurt timp a creat un soft pentru a naviga fără urme pe internet. „Părea atât de simplu că spaţiul virtual trebuie să se bazeze pe libertatea de a comunica. Dar atunci nu era cazul. Internetul putea fi monitorizat cu uşurinţă, mai bine şi mai ieftin decât acum", spune Clarke.

„Freenet" trebuia să schimbe acest model, iar în 2000 a fost publicat pentru descărcare gratuită, lucru posibil până în ziua de astăzi, când încă mai sunt încărcate şi actualizate site-uri ascunse. 2 milioane de persoane au descărcat programul până acum.

Aşa a luat naştere „dark web" - „internetul întunecat". Două cuvinte care descriu o realitate ascunsă de ochii celor mai mulţi navigatori din spaţiul virtual. ­Site-urile cuprinse în această zonă nu pot fi găsite niciodată pe Google şi nici nu au un design ultramodern.

În anonimat se nasc monştri

După instalarea programului, se deschide o fereastră a browserului, anunţând o conexiune securizată şi care nu poate fi urmărită. „Freenet" arată ca un site din anii 2000, adică exact ceea ce este. O serie de link-uri se înşiră pe ecran. Primul găsit, aşa-numitul „Linkageddon", este o listă completă a site-urilor „libere" de pe internet. Multe site-uri „libere" sunt disponibile şi în varianta lor obişnuită, de altfel fiind lipsite de pericole. Acestea cuprind de la documente obţinute de către Wikileaks, la cartea „Mein Kampf" a lui Adolf Hitler.

La o privire mai atentă găseşti şi adevăratele pericole. „A menu index to several chil