România are o bogăţie uriaşă de ape minerale naturale pe care, dacă autorităţile o vor asocia la nivel de imagine cu celelalte bogăţii naturale specifice Munţilor Carpaţi, de la pădurile virgine la ursul brun, ar putea să îşi creeze un brand puternic, care să îi aducă statutul de ţara apelor pure.
O strategie în acest sens lipseşte iar legislaţia în domeniul apelor minerale este extrem de laxă şi autorităţile nu dau semne că ar intenţiona prea curând să o modifice.
„Apa provenită din natura neprihănită de om are o concentraţie de nitraţi cuprinsă între 0 şi 3 mg/litru. Elementul major de poluare a apelor din Europa nu sunt nici hidrocarburile, nici detergenţii, ci nitraţii folosiţi intensiv în agricultură“, explică omul de afaceri Jean Valvis, fondatorul brandului Aqua Carpatica. Nitraţii (NO3) sunt o sursă esenţială de azot pentru plante. Când fertilizatorii cu azot sunt folosiţi pentru îmbogăţirea solului, nitraţii pot fi purtaţi mai departe de ploi, irigaţii şi alte ape de suprafaţă. Nitraţii sunt componenţi chimici fără culoare, miros sau gust.
Periculoşi pentru bebeluşi şi gravide
Consumul acestora în exces este foarte periculos, cei mai expuşi fiind bebeluşii şi femeile însărcinate. Până în 2001, legea prevedea ca o apă minerală dezirabilă pentru alimentaţia sugarilor să aibă maximum 10 mg/l nitraţi. |n 2005 însă s-a revocat legea, iar România a preluat normativa europeană pentru ape, care are o limită foarte permisivă pentru nitraţii din apele minerale sau îmbuteliate, de 50 mg/l. Spre deosebire de România, alte ţări au redus limita de nitraţi. AFSSA (Agence Francaise de Securite Sanitaire des Aliments) a stabilit un nivel maxim de contaminare cu nitraţi de 10 mg/l pentru siguranţa apei potabile. Elveţia a redus limita maximă a conţinutului de nitraţi la 25 mg/l, iar Italia, Germania sau Austria au o limită de 1
