Studii recente demonstreaza ca, asupra celebrei jungle africane, factorii climatici si cei umani exercita o actiune nimicitoare, care in timp poate duce la disparitie.

Padurile ar trebui sa fie unul din factorii principali care sa atenueze schimbarile climatice prin captarea si stocarea carbonului in arbori.

Padurile care disar nu se regenereaza

In epoca noastra, s-a calculat ca universul forestier poate stoca un miliard de tone de dixid de carbon, care reprezinta dublul cantitatii continute in atmosfera. Continentului african inca ii mai revin 30% din padurile intregului glob, arata Infoniac.

Expertii Institutului Francez pentru Cercetari Forestiere constata ca, in zona de varsare a fluviului Congo, se produc eroziuni ireparabile ale solului, care antreneaza padurile, fara posibilitatea de a fi regenerate pe cale naturala.

In ultimele decenii, si mai ales In ultimii ani, industria de extractie a minereului feros, inclusiv cea de elaborare a fontelor si otelului, dezvoltate indeosebi in Camerun si Nigeria, afecteaza grav fondul forestier, atat prin defrisari, cat si prin materialele poluante rezultate din activitatea industriala.

Problema este grava nu atat prin disparitia padurilor seculare de pe suprafete intinse, cat prin faptul ca solul degradat nu este favorabil regenerarii padurilor nici pe cale naturala, nici prin plantatii de puieti.

Este greu sa opresti defrisarea

Concomintent cu dezvotarea industriei feroase in zona, au aparut bazele unei agriculturi noi. Aceasta este o noua lovitura adusa junglei, intrucat extinderea agriculturii impune defrisarea, care la randul ei este incurajata de avantajele economice ale valorificarii lemnului.

Specialistii observa ca, in ultimii 10.000 de ani, conditiile climatice din Africa au favorizat dezvoltarea padurilor i