E fiul fostului jucător de legendă al Bacăului, Gheorghe Burleanu. În 5 ani, de cînd conduce Federaţia Română de Minifotbal, a strîns peste 30.000 de practicanţi oficiali în 36 de judeţe, avînd sprijin instituţional zero în România. Minifotbalul e sportul de masă dedicat amatorilor.
La Praga, un român a fost votat cu 15 voturi din 15 pentru funcţia de preşedinte al Federaţiei Europene de minifotbal. Un mandat de 5 ani în fruntea unui organism nou. La vîrsta la care se spune că fotbaliştii dau randament maxim, Răzvan Burleanu are deja cinci ani de activitate cu rezultate uimitoare în minifotbal: varianta pe teren redus, pe sintetic, a fotbalului, în care supravieţuieşte miuţa copilăriei, din parcările între blocuri, de pe maidan şi din curtea şcolii.
Federaţia Română condusă de Burleanu a devenit un model de succes european: cinci ani de activitate, 30.000 de practicanţi, 36 de judeţe şi 46 de oraşe în care minifotbalul e parte din viaţa oamenilor. "Nici un stat responsabil nu-şi doreşte să cheltuie enorm pentru cetăţenii lui: faci sport, eşti sănătos, munceşti mai eficient şi mai mult timp, costurile cu tine ca individ scad", aşa explică tînărul de 28 de ani ideea că minifotbalul, pe care îl consideră cel mai important sport de masă din România, se va dezvolta continental.
"Nu merge cu chestii de genul «nu cumva ai o găină?»"
Răzvan e fiul fostului fotbalist legendar al Bacăului, Gheorghe Burleanu. A jucat fotbal la juniori pînă la 18 ani, perioadă în care a practicat şi arbitrajul. A renunţat la ambele pentru studii: absolvent de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale la SNSPA, două masterate, un internship în Austria, aşa sună cv-ul lui "Mini Platini". În prezent pregăteşte teza de doctorat în Management organizaţional şi învaţă limba rusă, "indispensabilă lîngă engleză şi franceză".
Nu se consideră un model, dar propune unul: pov
