Speranţa de viaţă este în creştere, ratele de fertilitate sunt în scădere, iar generaţiile născute în perioadele de maximă fertilitate sunt pe cale de a ieşi din activitate. De aceea, „la putere" vor fi persoanele de peste 60 de ani.

De-a lungul ultimelor decenii, analiza datelor populaţionale a indicat accelerarea îmbătrânirii populaţiei, ridicând astfel semnale de alarmă privind consecinţele acestui proces.

Speranţa de viaţă este în creştere, ratele de fertilitate sunt în scădere, iar generaţiile născute în perioadele de maximă fertilitate sunt pe cale de a ieşi din activitate, urmând să mărească, în viitorul apropiat, numărul pensionarilor.

Existenţa acestor factori a condus la dezbateri privind modul în care Statele Membre ale Uniunii Europene vor face faţă impactului pe care modificarea structurii pe grupe de vârstă a populaţiilor îl va avea asupra finanţelor publice, a numărului de salariaţi, creşterii economice şi a altor „zone" ale politicului.

La nivel global, din 1980 şi până în prezent, numărul persoanelor mai mari de 60 de ani s-a dublat iar numărul persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani va fi până în 2050 de 395 de milioane, de patru ori mai mare decât astăzi. Se prognozează până în 2050, că persoanele de peste 60 de ani vor depăşi numeric copiii sub 14 ani.

Se estimează că populaţia din Europa va creşte de la 894 milioane în 2010 până la 910 milioane în 2020, dar până în 2050 va reveni la nivelul actual.

Numărul persoanelor cu vârsta de peste 85 de ani este prevăzut să crească de la 14 milioane în 2010 la 19 milioane în 2020 şi la 40 milioane până în 2050.

Excepţii

Ponderea persoanelor de 60 ani şi peste şi a persoanelor de 80 ani şi peste va fi în creştere în majoritatea ţărilor europene.

Majoritatea ţărilor (excepţii -Bulgaria, Danemarca, Suedia), se v