Ion Inculeţ a fost un duşman convins al bolşevismului şi a avut un rol decisiv în Unirea Basarabiei cu România, adică la formarea României Mari, încă amintită ca fiind Epoca de Aur a istoriei noastre. Dar, când URSS a cucerit teritoriul românesc dintre Prut şi Nistru, a murit „de inimă rea".

Acum 128 de ani, în satul Răzeni judeţul Chişinău, se năştea una dintre cele mai importante personalităţi din istoria României. Ion Inculeţ, cel care a înăbuşit încercarea ruşilor de a transforma Basarabia în Republică bolşevică, a pornit iniţial pe drumul ecleziastic. El a absolvit şcoala primară în satul natal, iar în anul 1894 a fost admis la Şcoala teologică din Chişinău, subordonată seminarului teologic.

Deşi a fost printre cei mai buni studenţi, la sfârşitul seminarului s-a îndreptat către o altă direcţie. S-a înscris la facultatea de fizică şi matematică a Universităţii Dorpat, în Estonia de azi. După un an de studii, s-a transferat la Universitatea Imperială din Sakt Peterburg, facultatea de fizică şi matematică, pe care a aboslvit-o cu diplomă de gradul I.

Cel care a condus Republica Democratică Moldovenească, din ianuarie până în martie 1918, a fost coleg la Dorpat cu un alt erou al românilor basarabeni, Pantelimon Halippa. Mai târziu, au devenit colegi în conducerea primului Parlament de la Chişinău, Sfatul Ţării.

Trimis la Chişinău de şeful rus al social-democraţilor

Deşi în tinereţe a a fost atras de iedeile socialiste, Ion Inculeţ a fost un duşman al bolşevismului. După absolvirea facultăţii din Sankt Petersburg, Capitala Imperiului Rus pe atunci, a fost profesor la diverse şcoli private din teritoriul rus. În anul 1917, când ultimul ţar rus, Nicolae al II-lea, a abdicat, Ion Inculeţ a devenit membul al Partidului Socialist Revoluţionar. A fost ales ca deputat în Sovietul din capitala rusă şi a devenit rapid unul dintre oamenii de încred