Poezia a fost scrisă în anul 1933 la Mânăstirea Agapia de poetul George Topîrceanu, pentru Mimi Sassu (căsătorită ulterior Lescovar).
Poetul era prietenul de familie şi se afla în vacanţă la mânăstire în aceeaşi perioadă cu bunica, mama şi unchiul meu.
Mama, care avea 8 ani, se certa la masă cu fratele ei, care era cu doi ani mai mare. Topîrceanu i-a observat, a scris pe o foaie de hârtie poezia şi a pus-o în faţa mamei pe masă, spunându-i să o păstreze, că va avea valoare peste ani.
Mihaela Odobescu
Musca cea înţeleaptă
Pentru Mimi
O muscuţă foarte mică
S’a oprit din sboru-i scurt,
Sprintenă şi subţirică,
Pe castronul de iaurt.
– Dă-mi şi mie-o moleculă!
S’auzi un glas din cer,
Dinspre pânza de păianjen
Spânzurată‘ntr-un ungher.
Musca pricepând de unde
Vine glasul fermecat:
– Nu-ţi dau nimic! îi răspunde.
Şi’n iaurt s’a cufundat.
G. T.
Poezia a fost scrisă în anul 1933 la Mânăstirea Agapia de poetul George Topîrceanu, pentru Mimi Sassu (căsătorită ulterior Lescovar).
Poetul era prietenul de familie şi se afla în vacanţă la mânăstire în aceeaşi perioadă cu bunica, mama şi unchiul meu.
Mama, care avea 8 ani, se certa la masă cu fratele ei, care era cu doi ani mai mare. Topîrceanu i-a observat, a scris pe o foaie de hârtie poezia şi a pus-o în faţa mamei pe masă, spunându-i să o păstreze, că va avea valoare peste ani.
Mihaela Odobescu
Musca cea înţeleaptă
Pentru Mimi
O muscuţă foarte mică
S’a oprit din sboru-i scurt,
Sprintenă şi subţirică,
Pe castronul de iaurt.
– Dă-mi şi mie-o moleculă!
S’auzi un glas din cer,
Dinspre pânza de păianjen
Spânzurată‘ntr-un ungher.
Musca pricepând de unde
Vine glasul
