Vineri, 30 martie a.c., a avut loc, la Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţ ională al Primăriei Sectorului 2, Colocviul Secţiei de Critică a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, cu tema: „1989-2011 – Mutaţii ale valorilor estetice”.
Ediţia din acest an a fost coordonată de Horia Gârbea, preşedintele ASB, şi de Radu Voinescu, membru al Secţiei de Critică a ASB şi director al revistei „Diagonale”. Moderatorul ediţiei a fost preşedintele Secţiei de Critică, Gabriel Dimisianu, iar cuvântul de deschidere i-a aparţinut lui Nicolae Manolescu, preşedintele USR.
Sesiunea de comunicări a fost inaugurată de constatările lucide ale lui Răzvan Voncu, care a elaborat pe marginea ideii conform căreia „a dispărut mistica literaturii ca axis mundi”: „operele” au fost înlocuite de „texte”, livrescul e, pentru cei mai mulţi scriitori români de azi, un balast, scrisul nu mai e o ucenicie, a scăzut lectura de plăcere, media concurează (şi ocazional substituie) literatura, trei sferturi dintre lucrările de doctorat nu se mai ocupă de lectura estetică, ci abordează diferite grile extra-literare. Tot extra-literare sunt şi cauzele acestor modificări, a mai spus Răzvan Voncu; concluzia intervenţiei sale a sunat tranşant: „fără autonomia esteticului, literatura nu există”.
Într-o direcţie similară au mers şi concluziile intervenţiei Irinei Petraş, al cărei text a fost rezumat de Horia Gârbea: „trebuie să găsim o cale de recuperare a esteticului înalt”.
Înainte de comunicarea Anei Dobre a intervenit în discuţie Eugen Simion, invitat la manifestare, care a ţinut să nuanţeze „nihilismul” lui Răzvan Voncu, subliniind că fenomenul cel mai interesant al perioadei postdecembriste îl reprezintă, în opinia sa, literatura-document, care a reuşit să-şi facă loc în literatură, mai ales în condiţiile în care „romanul esenţial întârzie să apară”.
Ana D
