Poezia laureatului Premiului Nobel pentru Literatură, scriitorul german, Günter Grass, publicată în mai multe ziare internaţionale, Süddeutsche Zeitung, New York Times şi La Repubblica, intitulată "Ceea ce trebuie spus" ("Was gesagt warden muss"), concepută ca o critică la adresa programului nuclear al Israelului, a stârnit o amplă controversă. În două interviuri acordate televiziunii publice germane, Günter Grass a respins acuzaţia de antisemitism, formulată în mai multe luări de poziţie publice din Germania şi alte ţări.
Corespondentul RFI la Berlin, William Totok
Poezia lui Günter Grass continuă să facă valuri. Până şi premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a criticat aserţiunile cuprinse în versurile albe ale lui Grass, afirmând că "domnul Grass a tăcut 60 de ani, ascunzând faptul că a fost un membru al batalioanelor Waffen-SS". "Nu e de mirare că el consideră singurul stat evreu din lume ca o ameninţare la adresa păcii mondiale, negându-i dreptul la auto-apărare. Oamenii de bine din toată lumea", a mai spus Netanyahu, ar trebui să sancţioneze aceste "declaraţii ignorante şi condamnabile".
Într-o declaraţie a ambasadorului israelian, Emmanuel Nahshon, se spune că poezia lui Grass se înscrie în vechea tradiţie europeană de a acuza evrei de omoruri rituale înaintea sărbătorii Pesahului (Paştelui evreiesc).
În poezia sa intitulată "Ceea ce trebuie spus", Grass afirmă că un atac nuclear preventiv al Israelului contra Iranului ar "nimici de pe faţa pământului poporul iranian asuprit de către un [preşedinte] guraliv". Grass include în poezia sa o strofă în care încearcă să prevină anumite contrareacţii critice, afirmând că deşi se aşteaptă la "verdictul" de "antisemitism", el se simte obligat să "rupă tăcerea", să critice nu doar Israelul, ci să acuze şi Germania de complicitate la "o crimă previzibilă", prin furnizarea unui submarin, de
