Realmente pasionat de orice dezvoltare artistică a suprarealismului, Marius Surleac şi-a construit un blog spectaculos unde a postat experimente ale maeştrilor şi ale sale. Numai după aceea s-a încumetat să tipărească Zeppelin Jack la Editura Herg Benet, volum pe care l-a realizat şi grafic de unul singur. Fizician ca formaţie, poetul a profitat din plin de "metafizica fizicii" eliberată de obscurantismul scientist. Aşa cum Dumnezeu se joacă folosind cuantele şi tot felul de cioburi energetice, aşa şi Surleac montează spectaculos poeticitatea cu diversele exactităţi.
"Capitolul I", Phantasrealismus, intitulat parcă în colaborare cu mişcarea fantastă şi manieristă de la Cluj, conţine poeme concise şi concentrice, lucrate în filigran. În fum ultima parte e subtilă, derivând moartea din acţiuni uluitor de improbabile: "cu fiecare bătaie a inimii/particule fine vor pătrunde prin porii pielii/vor da naştere câte unui tatuaj în relief/ce te va purta/încet/încet/înspre moarte". Aici e poezie pură. După care viziunile se complică, întrucât autorul, precum Eminescu şi Ion Barbu, doreşte să poetizeze cu limbajul fizicii: "dă-le trufe atomice negre în dermă/să roadă din ele focul şi frunza/să-i priveşti pe ecran cum le scade/în intensitate doar umbra" (imponderabilia). Adesea, aceste prestidigitaţii sunt fragmente foarte reuşite.
Amalgamul de viziuni suprarealiste şi jargon ştiinţific are ca efect o poetică surprinzătoare. Noroc că Marius Surleac nu este doar un cercetător veleitar în literatură, care scrie cu patimă incultă. El frecventează de multă vreme mediile scriitoriceşti, a publicat în reviste şi pe situri literare. Mai mult, el a şi funcţionat ca editor al Agonia international, site de creaţie în limba engleză, şi a creat situl de creativitate artistică Blitz Show (http: //blitz-show.com). Deloc un profan, aşadar, el ştie ce face. Şi nici nu se mai poate