Pentru a atrage 3,5 miliarde de euro de la UE anul acesta, aşa cum şi-a propus administraţia, nivelul absorbţiei fondurilor nerambursabile ar fi trebuit să însemne 875 milioane de euro pe T1, dar a fost doar 194 mil. euro.

Cum justifică ministrul de resort, Leonard Orban, această situaţie?

Într-un interviu pentru Pro TV, ministrul afacerilor europene susţine: "Ţinta rămâne în continuare 6 mld. euro, din care 3,5 mld. euro pe politica de coeziune. Este adevărat că în primul trimestru sumele absorbite real nu sunt foarte mari, dar, pe de altă parte, deja au fost transmise Comisiei Europene cereri de rambursare a căror sumă reprezintă pe întreg procesul peste 8%. Este adevărat, este un progres limitat, sunt paşi mici, dar pas cu pas reuşim, sper eu, să atingem acel obiectiv pe care ni l-am propus de a avea o rată de absorbţie pe zona de coeziune de minim 20% (în 2012 - n.n.)".

Într-o vreme în care investiţiile străine şi remiterile din străinătate, care în anii de boom au susţinut creşterea economică, s-au prăbuşit, iar costul împrumuturilor este încă prohibitiv, absorbţia fondurilor nerambursabile de la UE rămăsese una dintre puţinele surse de bani pentru reluarea cursului ascendent al economiei. Investiţiile străine au scăzut de cinci ori din 2008 cu un record negativ de doar 23 mil. euro în ianuarie, în vreme ce remiterile s-au prăbuşit şi ele în 2011 - 3,5 mld. euro, la jumătate faţă de 2007. Iar fondurile europene nu le suplinesc pentru că administraţia nu este capabilă să le aducă în ţară.

Între seminarii pe tema atragerii fondurilor, şedinţe de guvern săptămânale pe aceeaşi problemă, promisiuni şi schimbări de legislaţie, cifrele se arată reci şi puţin dătătoare de speranţe. Gradul de absorbţie a fondurilor UE a crescut în primele trei luni, faţă de sfârşitul lui 2011 cu doar 1,01% (194 mil. euro), ajungând la 6,5% (1,26 mld. euro) din to