Calcule bazate pe indicii din Biblie, pe intuiţii sau pe ponturi de la fiinţe supranaturale au determinat, de-a lungul istoriei, zeci de oameni să profeţească nici mai mult, nici mai puţin decât sfârşitul lumii.
Unii au dat termene vagi, dar apropiate, alţii au mers mai departe şi au indicat chiar anul, luna şi ziua. Până acum, toţi au rămas cu buza umflată, acoperindu-se în unele cazuri de ridicol, în altele de bani şi adepţi. Pentru cei mai ghinionişti şi mai fanatici, sfârşitul chiar a venit, însă numai pentru ei personal.
Iată mai jos nouă cazuri de profeţii neîndeplinite ale sfârşitului lumii, care au stârnit vâlvă la vremea lor şi o profeţie care încă ne ameninţă.
1) În anii tumultuoşi care au urmat după reforma protestantă propusă de Martin Luther, o serie de secte au apărut pe teritoriul Europei. Printre ele se număra şi secta Anabaptiştilor "cei care se botează din nou", ai cărei adepţi respingeau ierahia statală sau religioasă şi visau la o societate teocratică.
În 1533, în contextul unor revolte ale ţăranilor germani, un grup de anabaptişti a luat controlul oraşului Munster, oraş rebotezat "Noul Ierusalim", unde au început să aştepte a doua venire a lui Iisus.
Un an mai târziu, îşi făcea apariţia aici un croitor olandez, pe nume Jan Bockelson, care s-a proclamat "Mesia al ultimelor zile" şi-a luat mai multe soţii şi a emis şi monede în care era anunţat apropiatul sfârşit al lumii. Sfârşitul a venit însă doar pentru anabaptişti, în 1535, când oraşul Munster a fost asediat şi cucerit de trupele episcopului Franz von Waldeck.
Jan Bockelson a fost torturat cu cleşti înroşiţi în foc şi ucis. Ultimele sale cuvinte ar fi fost "puterea lui Dumnezeu îmi e la îndemână". Se spune că acestuia i s-ar fi tăiat apoi testiculele, care au fost bătute în cuie pe poarta oraşului.
2) Teama