Data de 25 aprilie va fi foarte importantă pentru toți producătorii de medicamente, pentru că vor afla cât au de plătit pentru primul trimestru de implementare a taxei clawback. În peisajul farma local lipsit de orice predictibilitate, șeful GlaxoSmithKline (GSK) România, Pascal Prigent, le spune șefilor săi să gândească pe termen lung atunci când vine vorba de menținerea investițiilor aici.
Ultima variantă a taxei clawback presupune ca producătorii de medicamente să achite integral diferenţa dintre consumul real de medicamente şi bugetul alocat de stat.Pentru acest an, reprezentanţii GSK nu ştiu la ce diferenţă să se aştepte deorece nu pot estima valoarea taxei clawback.
"Cel mai rau scenariu este ca taxa să transforme afacerile noastre aici în unele neprofitabile. Le cer șefilor mei să gândească pe termen lung investițiile aici, pentru că altfel, dacă e să analizăm România acum, nu pare deloc un loc bun pentru investiții: o taxă incoerentă, termene mari de plată, prețurile cele mai mici din Europa la medicamente", spune Pascal Prigent, director GSK România. El este convins că într-o țară în care cei mai mulți cetățeni sunt nemulțumiți de serviciile medicale va exista la un moment dat o tendință accentuată de îmbunătățire, cerută de populație, iar atunci va fi nevoie de investiții private.
Medicamente "cu țintă"
"La nivel mondial, există aceeași problemă în farma: risipă și cheltuieli mari", crede Pascal Prigent. Pentru a limita aceste efecte, GSK nu va mai lansa odată la trei-patru ani un medicament cu adresabilitate ridicată, ci va lansa o dată pe an câte un medicament care se va adresa unui anumit tip de afecțiune. "Nu mai putem plati pentru medicamente care nu au efect întotdeauna, asta este direcția globală. Va exista în viitor un test pe care pacientul îl poate face înainte să îi fie prescris un anume medicame
