Noua lege a adopţiilor, care deschide parţial adopţia internaţională, a intrat în vigoare ieri.

Marea noutate introdusă prin ultimele modificări ale legii este că orice român cu rezidenţă în străinătate poate adopta copii din România, dacă îndeplineşte criteriile.

Potrivit legii intrate acum în vigoare, pot adopta copii români rudele de până la gradul IV, cuplurile în care cel puţin unul dintre soţi este cetăţean român, dar şi străinii care sunt soţi ai părintelui natural al copilului adoptat.

Adopţia internaţională este posibilă doar în cazul copiilor pe care, în doi ani, nicio familie din România nu a dorit să-i înfieze.

Modificările aduse acum legii vor scurta perioadele procesului de adopţie. Un copil devine adoptabil după un an, dacă părinţii naturali sau rudele până la gradul IV nu pot fi găsite sau nu colaborează cu autorităţile pentru reintegrarea în familie a micuţlui.

Dacă există declaraţii în scris ale părinţilor şi rudelor de până la gradul IV potrivit cărora aceştia nu vor copilul, procesul de adopţie poate demara la 30 de zile după eliberarea certificatului de naştere. Acelaşi termen este valabil şi pentru copiii cu părinţi necunoscuţi.

În cazul părinţilor minori, o situaţie tot mai des întâlnită, legea spune că aceştia pot să-şi dea consimţământul la adopţia copilului, dacă au împlinit 14 ani, asistaţi de ocrotitorul legal. Copiii părinţilor minori care nu au împlinit 14 ani nu pot fi adoptaţi.

Tot din experienţa ultimilor ani provine şi ideea introducerii testului ADN în cazul adopţiei copilului născut în afara căsătoriei, atunci când se stabilişte filiaţia faţă de tată.

Măsura a fost introdusă pentru a stopa adopţiile ilegale practicate în ultimii ani, când familiile se foloseau de acest prexet pentru a înfia nou-născuţi chiar din spital, cu ajutorul personalului din