Este vital ca zona euro să nu cunoască convulsii mari, iar soarta economiei României depinde de rezolvarea crizei zonei euro, se arată în studiul 'Adoptarea Pactului Euro Plus: implicaţii asupra politicii fiscale a României', realizat de Institutul European din România (IER).
"În acest scop, sunt necesare măsuri de urgenţă (inclusiv intervenţia în forţă a BCE) şi o reformă "rotundă" a UM. Pe un plan mai larg este nevoie şi de o reformă profundă a industriei financiare", se arată în document.
Potrivit acestuia, Pactul Fiscal este prezentat de unele persoane ca o integrare fiscală, ca pasul decisiv pentru ca Uniunea Monetară să devină viabilă.
"Dar o integrare fiscală (bugetară), aşa cum este propriu unei uniuni monetare şi economice (SUA, Canada, Brazilia sunt uniuni monetare), nu se rezumă la reguli fiscale şi sancţiuni, precum şi la măsuri de coordonare a politicilor economice. Fără o trezorerie comună (adică un buget comun), care implică emisiuni de eurobonduri şi transferuri fiscale, uniunea monetară este şchioapă, fragilă (însăşi Germania este o uniune monetară, cu un buget federal din care se fac transferuri fiscale la nevoie). Cum s-a subliniat deja, necazurile UM nu îşi au originea numai în excese bugetare; supraîndatorarea privată este şi ea vinovată ca şi excese ale băncilor nesupuse unor reglementări adecvate. UM, astfel cum arată acum, este mai rigidă decât etalonul aur care a funcţionat în perioada interbelică şi s-a prăbuşit. Să amintim şi ieşirea unor ţări din mecanismul cursului de schimb (MCS) acum două decenii", se spune în studiu.
Studiul mai arată că Pactul Fiscal ajută în măsura în care obligă la rigoare bugetară şi seriozitate în cheltuirea banului public, adică ceea ce se aştepta şi de la Europact.
"De ce 0,5% deficit bugetar structural? Stabilizarea nivelului datoriei publice ca pond
