Esecul privatizarii Cupru Min, societate care exploateaza cele mai importante zacaminte de cupru din Romania, readuce in atentie problema vanzarii unor companii de stat importante, intr-un an electoral.
Balbele care au condus la incheierea negocierii cu firma canadiana Roman Copper, detinuta de Bayfront Capital Partners, ce a oferit peste 200 de milioane de euro pentru Cupru Min, au fost nenumarate, incepand cu evaluarea indoilenica a societatii de stat, pe baza caruia s-a stabilit pretul de incepere a licitatiei, si terminand cu impunerea unor clauze de mediu si a unor investitii de catre stat, neprecizate de la inceput.
"Aici, partea romana este cea care a schimbat conditiile. Au mers pana la un punct cu nicio conditie, pentru ca, inainte de semnare, a cerut sa vina si cu banii pentru investitii. Astea urmau sa fie facute, evident. Un cumparator care nu face investitiile de mediu si nu aduce compania la standardele necesare nu putea sa porneasca activitatea. Deci insemna sa dea 200 de milioane si sa nu poata nicioadata sa inceapa activitatea", a explicat, pentru Ziare.com, analistul Aurelian Dochia.
Desi nu este de parere ca existau niste interese ascunse pentru a se dori finalizarea fara succes a privatizarii, Dochia este de parere ca interesele politice, precum si amploarea mediatica pe care a prins-o aceasta problema, au condus la esec.
"Toata lumea politica a inceput sa aiba opozitie cu privire la aceasta privatizare. In conditiile astea, nu mai poti sa tii seama de chestiuni tehnice si financiare, incepi sa-ti pui intrebari. Toata povestea a fost un moment nefericit, pentru ca suntem intr-un an electoral si, de obicei, intr-un an electoral, toate privatizarile devin sensibile, suspecte, prost facute. Daca ne uitam in urma, nu a exista niciodata intr-o perioada electorala sa nu fie blamate privatizarile care au fo