„Se vehiculează de aproape 15 ani termenul de restructurare de diverşi « specialişti » care au acces la microfoanele şi pixurile mediei, fără să înţeleagă care este sensul şi obiectivul major al acestui proces. Restructurarea are un singur obiectiv: creşterea competitivităţii, pe piaţa internă şi externă, pe seama scăderii cheltuielilor şi creşterii productivităţii muncii. Din păcate, incompetenţii ajunşi în fotolii de demnitari, busolele politice, guvernanţii obedienţi, mercenarii instituţiilor internaţionale preocupate de « creşterea » nivelului de trai al românilor, au transformat restructurarea în disponibilizare, aducând pe români în pragul disperării. Dacă s-ar face o analiză responsabilă şi profesională de nişte specialişti neinfluenţaţi şi bine recompensaţi, s-ar trage concluzia că resursele, dotarea, specialiştii, nu reclamă privatizarea CE Oltenia dacă sunt îndeplinite două condiţii esenţiale: contracte de management cu garanţii, (dar şi salarii occidentale) şi câştigurile personalului să fie în funcţie de rezultate (inclusiv găsirea pieţei de desfacere a energiei electrice).Aşa se schimbă atitudinea faţă de muncă, nu cu formule de catedră şi lozinci politice. Cum la noi managementul este asigurat pe cauţiune faţă de partidele ajunse la putere, totul va rămâne în întuneric şi fără perspectivă. De aceea, nu ştiu dacă se va privatiza sau nu CEO, eu neavând informaţiile necesare (diapazonul care dă tonul este mult stimatul şi iubitul nostru conducător, tovarăşul FMI), ştiu un singur lucru: fiecare manager şi fiecare român îşi restructurează mult mai bine proprietatea privată decât pe cea de stat. Şi-mi mai vine în minte diferenţa dintre RDG şi RFG înainte de unire, deşi ambele erau populate cu nemţi. Deosebirea constă în atitudine. Eu aş răspunde la provocarea dumneavoastră cu o întrebare adresată factorilor decidenţi: dacă dumnealor ar fi bolnavi, ar pre